Skip to Content

Easy come, easy go

Intotdeauna m-a fascinat capacitatea copiilor mici de a-si gestiona relatiile. Cine a avut rabdare sa ii observe cum procedeaza atunci cand sunt impreuna cu alti copii stie despre ce vorbesc.

Mi se pare ca marea majoritate a copiilor functioneaza dupa o filosofie relationala pe care eu as numi-o "easy come, easy go". Cu alte cuvinte te califici usor pentru a intra in universul copilului (de multe ori e suficient un salut sau o invitatie simpla "pot sa ma joc cu tine?") dar daca faci gesturi nepotrivite sau pur si simplu ESTI persoana nepotrivita la fel de usor iesi din universul copilului.

Exact cum ziceam, easy come, easy go.

Poate ca unii adulti sunt tentati sa puna acest comportament al copilului pe seama gradului sau de nesofisticare, de lipsa de experienta relationala. Eu cred ca e tocmai pe dos, acest comportament al copilului vine din gradul sau de lipsa de reziduuri relationale/culturale/cognitive/etc.

Aud des adulti care se plang ca sunt singuri, ca nu au prieteni. In acelasi timp nu pot sa nu observ cat de greu i-ar fi cuiva sa se apropie de persoana respectiva, daca si-ar dori-o. Sunt niste fortarete bipede in toata regula. De necucerit. Asta pentru partea cu easy come.

Apoi aud alti adulti care se plang de relatiile pe care le au, relatii dezavantajoase, care le consuma energia, timpul, banii, emotiile si din care nu au curajul sa se desprinda. Asta pentru partea cu easy go.

Relatiile copiilor sunt ca un rau care curge iar eventualele impuritati se duc la vale la fel de repede precum au venit. Apa e in majoritatea timpului curata pentru ca se reimprospateaza atat cat este nevoie.

Relatiile adultilor sunt ca o balta statuta iar eventualele impuritati clocesc si in final contamineaza intreaga balta. O balta plina de falsa toleranta si de codependenta.

Motivele pentru care adultii sunt ezitanti in a lasa oameni noi sa se apropie de ei si in a se desprinde de cei vechi pot fi usor de banuit. Teama de necunoscut, teama de abandon, teama de oprobiul public. De curand cineva mi-a spus ca i s-a reprosat ca "renunta prea usor la oameni". Suna cunoscut?

Ma gandesc totusi ca daca povestea asta cu relatiile le iese asa de bine copiilor inseamna ca fiecare dintre noi, ca fost copil, poate sa o faca atunci cand simte ca universul lui relational a incremenit si/sau este nesatisfacator.

Un fel de back to basics. Easy come, easy go. Cand a fost ultima data cand v-ati gandit la relatiile voastre?

Comments

Post new comment

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.
  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
  • Allowed HTML tags: <a> <em> <strong> <cite> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Textual smileys will be replaced with graphical ones.

More information about formatting options

CAPTCHA
Demonstreaza ca esti barbat si nu robot si raspunde la intrebarea de mai jos. :)
Fill in the blank


Smokers | articole