Skip to Content

Despre piramide, piramidologie si alte nelinisti

In general cuvantul "piramidologie" este folosit in sens peiorativ si se refera la acea pseudostiinta care cauta/gaseste/inventeaza conexiuni secrete sau de-a dreptul aberante despre piramide.

In special despre marea piramida din Giza, ca ea este actorul principal al piramidologiilor, restul sunt figuranti...

Nu sunt un fan al piramidologiei, al esoterismelor, conspiratiilor si secretelor de dragul secretelor insa sunt curios de felul meu, asa ca n-am fugit de raspundere cand mi-a picat pe mana un documentar despre Marea Piramida. Asumandu-mi riscul de rigoare de a auzi bazaconii despre extraterestri, reptilieni si masoni.

Documentar decent (desi aluziile la extraterestrii n-au lipsit) din care am retinut cateva fapte, nu speculatii, doar fapte. Speculatiile le las piramidologilor. Laughing out loud

  1. Marea Piramida are de fapt OPT fete, nu patru, cum pare. Insa diferenta dintre ele nu este suficient de mare ca sa fie vazuta cu ochiul liber.
  2. Marea Piramida din Giza a fost construita intr-un interval de 20 de ani.
  3. Despre precizia cu care au fost imbinate pietrele: deschiderea medie intre ele este de 0,5mm.
  4. Cu cei 160m inaltime, piramida a fost cea mai inalta constructie umana timp de 3800 de ani, pana in 1300 la terminarea catedralei Lincoln din Anglia.
  5. Cele patru fete (de fapt opt...) ale piramidei au o eroare medie de 58mm.
  6. Baza piramidei este orizontala cu o abatere de ±15mm.

    Constructiile moderne cu o asemenea suprafata nu pot obtine o abatere de ±15mm... Sau poate nu se straduiesc suficient. Laughing out loud

  7. Laturile bazei piramidei sunt orientate catre cele patru puncte cardinale, insa - atentie - catre nordul geografic, NU nordul magnetic, care se mai schimba in timp.

    De unde stiau vechii egipteni incotro e nordul geografic va trebui sa ii intrebati pe ei...

    Singura explicatie rezonabila fiind aceea ca pe vremea lor nordul geografic si nordul magnetic (cel care poate fi detectat cu o busola) coincideau.

  8. Piramida a fost construita avand ca unitate de masura cubit-ul, o marime specifica Egiptului antic, echivalentul "cotului" popular. Din cauza preciziei executiei piramidei a fost destul de usor de stabilit marimea exacta a unui cubit egiptean, adica 0,5236m. Inca din 1925.

Multa vreme s-a crezut ca un cubit reprezenta ca unitate de masura cotul, marimea antebratului intre cot si varful degetelor.

Unii piramidologi si matematicieni vin insa cu o explicatie mult mai logica. Explicatie care simplifica multe calcule legate de constructia piramidei dar le complica pe partea cealalta.

Marea Piramida din Giza a fost construita avand la baza metrul

Sigur, stim cu totii ca metrul a fost introdus in 1793 si se obtinea dupa un calcul care se refera la circuferinta terestra (1m = 1/10.0000.000 distanta dintre Ecuator si Polul Nord). Insa vechii egipteni n-au vrut sa ne menajeze deloc sensibilitatile si au folosit in proportiile lor metrul. Laughing out loud

3,1416 (PI) - 1,618 (PHI) = 0,5236 (metri un cubit)

Sau in alte ilustrari:

Va spuneam mai devreme ca vreau sa enumar doar fapte care mi-au atras atentia in documentarul despre Marea Piramida.

Asa ca ma opresc aici, inainte de a specula de ce vechii egipteni au transmis mai departe lumii doua unitati de masura, "cotul" si metrul ("cotul" pe cai "populare", a fost folosit in antichitate, evul mediu, iar metrul pe cai mai "discrete") si ce fumau de aveau habar despre viteza luminii. Etc.

Comments

Etalonul cu care misterioşii

Etalonul cu care misterioşii arhitecţi au proiectat cele 3 piramide de pe platoul Gizeh a fost cotul piramidal şi reprezenta a zecea milioana parte din raza polară a Pământului (0,63566 m). Măsura etalonului a fost „consemnată” cu exactitate în cadrul Piramidei-Keops sub forma unei potcoave, realizate în relief, deasupra uşii de intrare în Camera Regelui. Potcoava are măsura scrisă mai sus pe circumferinţă şi o grosime de 25 de ori mai mică, ceea ce reprezintă 1 deget piramidal (1 cot/25=0,0254264 m, exact).

Faptul că egiptenii foloseau un cot ce măsura 0,5236 m arată că nu ei au fost constructorii piramidelor cele mari. Ele veneau dintr-un timp mult anterior.

Singurul popor din antichitate care a folosit aceleaşi etaloane ca cele utilizate de constructorii piramidelor egiptene au fost dacii. Sanctuarul mic rotund (dedicat Lunii), de pe platoul de la Sarmisegetuza, avea o rază de fix 10 coţi piramidali (6,3 m), iar Sanctuarul-Calendar de pe acelaşi platou, avea o rază de 14,78 m, ceea ce este (cu precizie) o zecime din înălţimea Marii Piramide (care măsoară 147,8 m, ca înălţime ideală, ce cuprinde şi vârful lipsă).
Cu acelaşi etalon, numit mai sus cot piramidal, se pare că a fost proiectat şi Templul lui Solomon, al evreilor.

A suta parte din înălţimea Piramidei-Keops (1,47 m) a reprezentat o unitate de lungime numită pas, care s-a folosit la români până la definirea metrului etalon actual. Păstrate până spre epoca modernă au fost şi cotul dacilor, care în Moldova avea 0,637 m, iar în Muntenia 0,664 m.
E posibil că dacii au marcat acest etalon (pasul) prin diametrul cercului mic din interiorul Soarelui de Andezit (din care pornesc cele 10 raze sau sectoare de cerc) ce măsura fix 1,47 m, dedus poate ca a zecea parte din raza Sanctuarului-Calendar, lângă care este plasată această platformă circulară din piatră de andezit.

Nici un alt popor nu cunoştea, atât de exact, etaloanele constructorilor Piramidei-Keops, în afară de daci. Spre comparaţie romanii foloseau un cot de 0.4436 m, grecii de 0,463 m, iar sumerienii de 0,4953 m, ceea ce este foarte departe de măsura cotului piramidal.

Sanctuarul-Calendar al dacilor, cu raza de 14,78 m, avea un diametru de 29,56 m şi e posibil ca din această măsură să fi definit romanii unitatea numită pes (picior), care era o sutime din diametrul sanctuarului dacic în discuţie, adică măsura fix 0,2957 m. Dar, este surprinzător că tot 100 de pes avea şi calendarul de la Stonehenge (29,5 m pe diametru), şi înălţimea Columnei lui Traian (29,7 m), şi Phantenonul din Athena (lungimea naos-ului), vechiul Templu numit Hekatompedon, dar şi Templul Alb de pe Insula Şerpilor, care avea baza pătrată cu latura de 29,5 m.

Ca o concluzie, nişte măsuri ce derivă din Piramida-Keops erau în mod ciudat cunoscute de daci şi ei, ca şi toată antichitatea, le-au folosit ca repere în construcţiile lor. De unde le aveau dacii rămâne un mister. Asta dacă suntem căpoşi şi nu vrem să recunoaştem că , de fapt, dacii au descins direct din atlanţi, de la care au moştenit limbă, tradiţii şi ştiinţă, căci numerele înscrise în măsurile Piramidei, cât şi în sanctuarele dacilor, sunt numere sacre ale universului şi chiar constante fundamentale ale materiei. Dar ar fi prea mult de explicat aici.

Numai bine!

Post new comment

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.
  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
  • Allowed HTML tags: <a> <em> <strong> <cite> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Textual smileys will be replaced with graphical ones.

More information about formatting options

CAPTCHA
Demonstreaza ca esti barbat si nu robot si raspunde la intrebarea de mai jos. :)
Fill in the blank


Smokers | articole