Skip to Content

Ce facem cu opiniile prietenilor?

Cineva deplangea de curand pe FB faptul ca in ultima vreme prieteni de-o viata s-au certat plecand de la pareri diferite legate de "cacaturi" gen politica impotriva maidanezilor sau Rosia Montana.

Mi-au atras atentia lamentarile lui si indemnurile la "moderatie" si "toleranta". Si dorinta lui de a considera lucrurile pe care eu le consider importante drept "cacaturi". M-am simtit cu musca pe caciula petru ca in ultima vreme mi s-a intamplat si mie fix acelasi lucru: am scos din lista de FB, agenda telefonica si alte liste cateva persoane pe care le cunosteam de multa vreme. Am mai scris despre asta.

In primul rand ca nu opiniile diferite sunt problema ci vehementa lor.

Evident ca prietenii mei au dreptul sa aiba opinii diferite de ale mele dar daca mi le scuipa in fata s-ar putea sa nu ma deranjeze atat de mult opinia cat mai ales ambalajul ei. E ok sa ai alta opinie, o cunosc, dar daca la fiecare post de-al meu despre ceva tu tii mortis sa ma contrazici cum ca n-am dreptate doar in virtutea "dreptului la dialog" poate ca esti doar plictisitor si nu te mai vreau comentator la posturile mele. "Drept la opinie" sau "drept la dialog" nu inseamna hartuire. Nu permit nimanui sa ma hartuiasca cu opiniile lui. Asta nu mai e toleranta ci e slabiciune sau prostie si nu imi place nici una, nici alta.

Apoi sa nu uitam ca "lucrurile marunte" aflate in conflict de opinii nu sunt chiar asa de marunte ci sunt conectate la convingerile mai profunde ale fiecaruia.

Pentru mine slabiciunea guvernantilor care vor sa cedeze Rosia Montana pe mai nimic unei firme particulare din Israel este ceva suficient de grav ca sa preocupe tot timpul. Nu e deloc un moft. Pentru mine Rosia Montana e ceva care aroma de tradare nationala. La fel si Tinutul Secuiesc. Daca un prieten nu vede lucrurile la fel ca mine ma intreb serios care sunt acele valori care ne-au adus de la bun inceput impreuna. Poate ca n-am fost niciodata chiar asa de compatibili dar nu ne-am dat seama pana acum.

Sau isteria legata de soarta maidanezilor. Daca unora din cei apropiati mie li se pare normal ca eu sa traiesc cu frica ca in fiecare zi copilul meu ar putea fi muscat in drum spre scoala poate ca nu suntem potriviti unul cu celalalt. De ce si-ar dori un prieten ca eu sa traiesc in frica? De ce as fi prieten cu cineva care prin felul in care vede lumea ma face sa imi doresc sa plec din Bucuresti?

Cred ca traim intr-o lume in care cuvintele "moderatie" si "toleranta" sunt puternice instrumente de manipulare si in care suntem indemnati sa renuntam la a ne apara opiniile proprii doar ca sa dam dovada de "moderatie" si "toleranta".

Stimati adepti ai "political correctness"-ului, am o veste proasta pentru voi. Nu vreau sa fiu politically correct. N-am fost niciodata si nu vreau sa fiu nici acum. Nu vreau sa fiu tolerant cu prostia, cu indolenta, cu cei care prin deciziile si "opiniile" lor imi inrautatesc viata. Daca iubiti cainii vagabonzi luati-i acasa la voi. Daca vreti joburi pentru minerii din Rosia Montana ajutati-i sa invete o meserie. Daca il iubiti pe Basescu nu ma puteti obliga sa il iubesc si eu.

Toleranta nu inseamna sa accept ca un concetatean de-al meu sa imi bage mana in buzunar. Daca protestez impotriva unui hotz de o alta rasa nu inseamna ca sunt rasist, inseamna ca nu imi plac hotzii.

Daca aveti o alta opinie decat a mea e ok, dar nu ma hartuiti cu ea. Daca nu va place ce scriu e ok, insa si eu am dreptul sa nu imi placa comentariile voastre iar daca mi se par abuzive am dreptul sa le sterg.

Opiniile voastre nu au acelasi regim ca speciile rare de pasari si animale care sunt protejate de lege. Nu sunt obligat sa le respect.

Iar daca mi se pare ca opiniile voastre neaga in mod fundamental felul in care vad eu lumea si viata nu sunt obligat sa va tolerez nici pe voi, ca purtatori ai acelor opinii. Nu sunt obligat sa traiesc schizofren, sa va resping opiniile dar sa va accept gratioasa persoana. Pentru mine exista o legatura puternica intre opinie si purtatorul ei.

Acum vreo doua zile, tot pe FB, domnul Toader Paleologu mi-a facut onoarea sa imi spuna ca am o gandire primitiva. Asa o fi. Indiferent ce-o mai insemna si asta. Sau poate ca tocmai asta inseamna, sa nu poti disocia bine intre opinie si purtator. Si pentru ca domnia sa o are flexibila (gandirea cum ar veni) a trecut in viteza de a ideea initiala la biciclete.

E dreptul meu sa ma inconjor cu oameni care vad lumea si viata la fel ca si mine. Si a caror opinii se suprapun suficient de mult cu ale mele incat fiecare iesire in oras la o bere sa nu insemne de fiecare data talkshow...

Deal with it

Comments

Post new comment

The content of this field is kept private and will not be shown publicly.
  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
  • Allowed HTML tags: <a> <em> <strong> <cite> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Lines and paragraphs break automatically.
  • Textual smileys will be replaced with graphical ones.

More information about formatting options

CAPTCHA
Demonstreaza ca esti barbat si nu robot si raspunde la intrebarea de mai jos. :)
Fill in the blank


Smokers | articole