Skip to Content

caini

warning: Creating default object from empty value in /home/paradigma/public_html/modules/taxonomy/taxonomy.pages.inc on line 33.

Razbunarea lui Cutzu-cutzu

Cutzu-cutzu se vrea razbunat pentru insultele aduse maidanezilor de legea eutanasierii.

Deci, retinem, da?, nu haitele de maidanezi de pe strazi sunt problema ci familia copilului sfasiat de caini care nu si-a pazit bine copilul.

Facem asta in mod democratic, civilizat, cu o petitie. Da-i dreaq de caini de pe strazi, ca acolo e locul lor, familia copilului ucis trebuie pedepsita.

Dupa ce vad din astea imi vine uneori sa cant, ca cei de la Vunk, "vreau o tara ca afara".

Legea privind câinii fără stăpân intra in vigoare

Curtea Constituţională a stabilit, miercuri, că Legea privind câinii fără stăpân este constituţională. In consecinta, Traian Basescu a semnat miercuri, 25 septembrie, Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân.

Am o veste minunata

Am gasit prin abisurile feisbucului urmatoarea veste minunata:

Am o veste minunata: o doamna generoasa pune la dispozitie un teren foarte mare pentru amenajarea unui adapost de caini. M-am alaturat unui grup care, la fel ca mine, nutreste o uriasa dorinta de a face si de a salva. Este un proiect amplu, care are nevoie de o mare luciditate, calm, rabdare, discernamant si pricepere inainte de toate. De bani nu mai zic.

Intrebare pentru cutzofili

Din categoria "curiozitati inutile" am o intrebare, retorica desigur, pentru cutzofilii de pretutindeni. Cand spun "cutzofili" ma gandesc la cei care ne spun ca orice caine este animal si are drepturi.

Sa ne imaginam pentru un minut ca Romania ar avea in mod miraculos resursele economice ale Norvegiei. Apare de undeva o sursa uriasa de venituri, mai mult decat ar putea sa fure politicienii nostri si sa consume asistatii nostri social. Mai mult decat mananca pensiile obraznice ale militarilor si judecatorilor. Mai mult decat alocatiile pentru copii ale cetatenilor europeni de etnie rroma care locuiesc in Romania. Mai mult decat pot suge ONG-urile de toate culorile curcubeului.

Deci ne raman niste bani nesfarsiti cu care nu stim ce sa facem.

Yoga cu cainele. Adica "Doga"

In timp ce in Bucuresti cainii bine organizati incep sa consume oameni, in buna traditie a filmelor horror, peste mari si tari se practica de ceva vreme o forma de yoga numita "doga". Ati ghicit, e yoga practicata cu cainele. Nu e banc, parol, uitati-va pe link daca nu ma credeti.

Nu sunt un fan al practicii yoga de niciun fel, nici cu vecinii, nici cu urina, nici de unul singur. Cu atat mai putin cu cainii.

Numa' zic

Cred ca in toata agitatia aceasta cu cutzu-cutzu etc in care spiritele s-au incins rau de tot ar trebui sa ramanem si pragmatici. Numa' zic. Smile

Candva supranumit "Micul Paris" poate ca Bucurestiul ar trebui sa isi reconsidere mostenirea culturala si sa se uite la Vechiul Paris.

Vechiul Paris care n-a avut niciun complex in a-si deschide o "Grande Boucherie Canine" pentru parizienii care voiau sa incerce ceva nou.

Ma intreb ce ar putea obiecta la aceasta varianta cutzofilii in conditiile in care cainele nu are mai multe drepturi decat sa zicem porcul. Sau vitelul.

Iar valorile nutritionale ale carnitei de catel afisate nici nu sunt asa de rele. Wink

Libertatea voastra de a iubi javrele inceteaza acolo unde incep gleznele mele

Ghici ghicitoarea mea: ce au in comun Rosia Montana, copilul de patru ani mancat de maidanezi in Bucuresti si suspendarea domnului Basescu? (ca sa nu exista confuzii, supendarea de anul trecut, nu aia care va veni din nou).

Daca nu ati ghicit inca atunci va spun eu: toate acestea au in comun prapastia care pare fara fund din societatea romaneasca, care ii desparte pe romani unii de ceilalti. Ura viscerala pe care o incearca romanii unii fata de ceilalti. Pentru ca sunt(em) diferiti.

As zice 'din fericire' suntem diferiti, pentru ca mi s-ar parea cumplit de plictisitor sa fim cu totii la fel. Sa ascultam aceeasi muzica. Sa mancam la fel. Sa ne imbracam la fel.

Abandonat (4)

Totul e bine cand se termina cu bine.

Dupa ce o vreme Robinson, cainele abandonat in Vama Veche a gustat din plin din viata de vamaiot, a gustat si dintr-un potential stapan Smile, a vanat (si distrus) zmeiele nemtilor, a asistat la cursuri de tehnica fotografica (parol!), a invatat sa cerseasca frumos pe la mesele de la tesasa (aici l-am mai consiliat si eu cate putin, facandu-i clar ca botul care nu spune o poveste nu primeste nimic), s-a luptat cu personalul de la terasa (noroc ca e tough staff, obisnuit cu greutatile) in final Robinson a gasit niste oameni suficient de hotarati sa ii dea o sansa si sa il relocheze in Bucuresti. Simplu de spus, mai greu de facut.

Abandonat (3)

Povestea cainelui abandonat pe plaja se apropie incet-incet de sfarsitul sezonului. Dupa ceva clowni care s-au oferit declarativ sa (il) ajute (probabil pentru ca li se parea ca da bine la imagine) destinul de vamaiot al cainelui pare implacabil.

Nu stiu cum il cheama, eu l-am botezat "Robinson" pentru ca e alb, ca Robinson, pentru ca fost abandonat pe o plaja, la fel ca Robinson, pentru ca e un fost consumator de civilizatie obligat sa invete pe repede inainte de unul singur lectiile de supravietuire. La fel ca Robinson.

Sindromul Cainelui Mic, rulote mici si alte corelatii

De aproape trei luni de cand locuiesc pe malul marii, tot schimbandu-se in jurul meu o lunga serie de rulote am observat o chestie interesanta. Cu cat e mai jegoasa, mai cazuta rulota cu atat mai mic catelusul din dotare. Cu cat mai mic catelul din dotarea rulotei cu atat mai ferma propensiunea stapanilor rulotei jegoase & catelului mic catre zgomot.

Abandonat (2)

Va povesteam ceva mai devreme despre un caine abandonat pe plaja de catre stapanii lui veniti la mare. Care pazea locul in care fusese cortul stapanilor.

Spre placuta mea surpriza a inceput sa se adapteze, cel putin pe moment. Si-a marit zona in care traieste, a inceput sa se apropie de rulote in cautare de mancare, doar seara revine la locul in care a fost abandonat. Nu mai pare nici asa de speriat, nu mai fuge de oameni.

Abandonat

Acum două zile nişte "oameni" şi-au abandonat câinele pe plajă. Un labrador frumos. S-au suit in maşină şi au plecat.

De atunci câinele păzeşte locul în care a fost cortul lor. Nu se joacă cu ceilalţi maidanezi, e deshidratat, nu pleacă din locul acela. Din când în cand urlă. Oricât aş încerca nu reusesc să înţeleg chestia asta.

Cum sa îţi laşi câinele să moară de sete pe plajă? Chiar dacă nu-l mai vrei.

Nu intotdeauna cainele castiga. Cel putin la altii

Ne-am obisnuit ca in Romania sa castige intotdeauna cainele. Adica atunci cand discutam de maidanezi vs. oameni cainele de regula castiga. Vin ONG-urile care ne explica fioroase cum e anormal sa tinem cu oamenii si sa blamam cainii. Cum ca atunci cand ataca o fac pentru ca simt omul rau. Sau le era foame. Sau au avut o copilarie canina chinuita.

In aceasta stire (pe care n-am inteles-o prea bine pentru ca din indolenta unora am ratat (cel putin anul acesta) ocazia sa incep cursuri de portugheza) inteleg totusi ca acolo, undeva intr-o tara indepartata in final oamenii au castigat. Din cate am vazut maidanezul zacea pe asfalt, rapus, iar oamenii, desi raniti, erau alive & kickin'.

Cum ne descurcam cu anxietatea de separare

Toti avem diferite metode de a face fata anxietatii de separare.

Unii apeleaza la traditii (whisky gen) altii imita in lipsa celor dragi comportamentul acestora, ca sa ii aduca inapoi fie si simbolic pe perioada scurta.

Asta au aflat si stapanii unui caine care au montat o camera video de supraveghere in casa, pentru a afla cum isi umple timpul cainele in lipsa lor.

Dupa cate se vede in videoclipul de mai jos cainele a gasit o formula destul de reusita de a-si aminti de stapanii lui lipsa...

Cutzofili si javrofobi reloaded

Cu riscul de a plictisi am sa vorbesc astazi despre un subiect din zona eternei dispute din onlineul romanesc dintre cutzofili si javrofobi.

Ieri mergeam linistit pe o strada la fel de linistita iar in fata mea, la vreo 100 de m mergea si el tot linistit un tip cu vreo 10 maturi pe umar. Presupun ca incerca sa le vanda, sau era ceva colectionar care le scosese la aer, whatever.

La un moment dat brusc s-au napustit asupra transportatorului de maturi din boschetii din stanga-dreapta vreo 4 caini. M-a surprins felul in care au aparut cainii, brusc, fara preaviz, 2 din stanga, 2 din dreapta, parca si-au dat prin statie. Un fel de flashmob canin cum ar veni.

Syndicate content


Smokers