Skip to Content

Vanzatorii de mațe, sindromul Vanghelie si Brexitul

Acum multi ani eram angajat ca agent de vanzari la un importator de mațe. Ma rog, "mațe" le ziceam noi, ele se numeau oficial "materiale tehnologice pentru industria carnii". Adica membranele acelea cu care se fac salamul, parizerul, cremvurstii si alte mizerii.

Eram o firma mica, vreo 6-7 persoane cu patron cu tot. Viata era relativ tihnita pentru noi, cei doi vanzatori, eu si un coleg. Patronul era multumit ca aveam vanzari bune, ne dadea comisioane grase direct din buzunar, fara impozite, nu ne intreba unde plecam, de unde veneam si pe ce consumam benzina. Important pentru el era sa vindem. Uneori, dupa o luna buna, cu vanzari beton faceam cate o ieseala la carciuma (pe banii patronului, evident) unde ne faceam praf toata firma, inclusiv fetele de la contabilitate. Viata in companie era buna.

La un moment dat nus' ce i-a casunat patronului ca a angajat un tip nou, cu o moaca suspecta (cam ca George din Seinfeld, daca vi-l mai aduceti aminte, dar cu aspect mult mai penal, avea pana si mustata). Vanghelie se numea. Nicio legatura cu politicianul de origine rroma cu acelasi nume. Vanghelie asta noul nu stia sa faca nimic, nu avea niciun rol clar in firma, patronul ne-a spus laconic ca l-a angajat ca sa ne ajute pe noi vanzatorii la ce avem nevoie si ca sa il luam cu noi, sa ii aratam care e treaba cu vanzarile, sa ii dam ceva de facut, telefoane, facturi, orice.

“Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!”

Astazi se implinesc 75 de ani de cand maresalul Ion Antonescu a facut istorie cu "Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul!"

22 iunie 1941. Una din datele cardinale din calendarul poporului roman.

Ion Antonescu. Una din figurile tragice ale poporului roman, prins intre razboaiele altor popoare si rase, intre micimea politicienilor romani si imbecilitatea capetelor incoronate de pe vremea lui.

Astazi Ion Antonescu este doar victima colaterala a marketingului politic al altora. Lui Ion Antonescu ii este refuzat locul in istoria romanilor pentru a nu tulbura miturile fondatoare ale istoriei altora. Iar recunostinta romanilor fata de Ion Antonescu este sfioasa, pentru a nu supara Inaltele Porti ale momentului. In general romanii sunt mai sfiosi cand vine vorba de recunostinta.

Exact ca acum 75 de ani. Nu s-a schimbat nimic, aceeasi jucatori, doar pozitiile jucatorilor pe tabla geopolitica de sah difera.

Penalul Ontanu si telefonul supravietuitor

Acum vreo doi-trei ani cand m-am mutat in Irlanda mi-am pastrat si un numar de telefon din Romania. Este cel mai vechi numar pe care il am, a rezistat la vreo doua reconversii profesionale, un divort, schimbarea a cateva liste de prieteni. Un numar de telefon supravietuitor cum ar veni. Die hard.

Din motive sentimentale pun periodic pe el cativa banuti, cat sa functioneze, desi nu ma prea suna nimeni pe el. Din cand in cand doar cate un fost pacient care vrea sa ma salute. Nu e prea scump roamingul iar mie imi face bine. Cand stiu ca numarul respectiv este activ am asa un sentiment ca o parte din mine este inca prezenta in Bucurestiul profund, ala cu miros de motorina in metrou, cu miros de tigan in RATB, cu miros de Kafka la cozile de la impozite, cu miros de rahat de caine pe strada, cu miros de manele la semafoare.

Da, stiu, sunt un sentimental incurabil, nu e nimic practic la mine, deci tin in roaming in Irlanda un telefon romanesc total inutil.

Poveste despre burse, pesti si teoriile despre ele

Au fost odata ca niciodata doi prieteni pescari amatori. Unul dintre ei era inginer si pentru ca nu reusise sa gaseasca o explicatie satisfacatoare inginereste despre economia pe care n-o intelegea si pestii pe care ii prindea foarte rar era convins ca atat bursele cat si pestii se misca haotic, la intamplare. De aceea sunt greu de inteles si bursele si pescuitul, pentru ca nu poti intelege haosul. Ii placea sa citeze in sprijinul afirmatiilor sale numeroase nume sonore care ar fi fost de aceeasi credinta cu el, cum ca atat bursele cat si pestii se misca absolut la intamplare, nu pot fi intelese si nu pot fi prevazute. Amin.

Celalt prieten, filosof dupa apucaturi si dupa studii, era de parere ca exista un sens profund atat in miscarea pietelor cat si a pestilor. Ceea ce numim noi atat de superficial "haos" este doar incapacitatea noastra de a intelege patternuri si cicluri. Si ii spunea prietenului sau inginer ca lumea e un pic mai complicata decat o roata dintata. In lungile lor discutii pe malul baltilor de unde se intorceau de regula cu mana goala filosoful invoca adesea natura fractala a pietelor, teoria ciclurilor a lui Elliott si postula chiar un fel de inteligenta colectiva a pestilor. Pentru ca filosof fiind mai citise si el un Teilhard de Chardin, un Jung care mergeau foarte bine impreuna cu pestii.

Triangle (2009)

Un SF nesperat de bun din 2009, scenariul si regia semnate de Christopher Smith.

Probabil ca ati vazut "Ziua Cartitei". Ei, bine, este cam aceeasi idee, de trait intr-o bucla temporala, cu simpla diferenta ca in "Triangle" buclele se amesteca iar personajele duplicate se intalnesc intre ele si incep sa se cam lichideze in speranta de a-si pastra identitatea/viata. De aici si o intrebare existentiala nelinistitoare: ti-ai omori un 'alter-ego', care are fix viata ta (ca doar de aia este 'alter-ego'), pentru a-i fura viata? Sau de fapt nu ii furi viata 'lui' ci ti-o recapeti pe a ta?.

De aici si o mica dilema etica: atunci cand furi de la un alter-ego iti iei inapoi ceva ce iti apartine sau este doar un furt?

Iar la iesirea din bucla personajul principal isi pune firesc intrebarea daca a iesit cu adevarat si cosmarul s-a terminat sau urmeaza o noua revenire si cosmarul continua.

Ce tehnici de guerrilla folositi pe Facebook?

Azi dimineata vad un comentariu pe unul din grupurile de FB pe care le pazesc cu ciomagul in mana ca sa nu se umple de spam: "las si eu un comentariu aici, ca ma intesereaza ce discutati si vreau sa primesc notificari la postarea asta".

Deci da. Am tras aer adanc in piept, mi-am spus in sinea mea de zece ori "nu este spam, nu este spam, nu este spam..." si apoi mi-am dat seama ca in afara onestitatii brutale comentariul respectiv era absolut legitim, omul avea dreptate. Era interesat de o anumita discutie iar nu FB nu ii oferea nicio posibilitate de a se abona la notificari, alta decat de a pune un comentariu oarecare.

Transport freemium in Bucuresti

Din nou despre ideea noului primar al Bucurestiului de a face transportul in comun gratuit. Sau mai bine zis in continuare.

Colega Sparkle mi-a atras atentia intr-un comentariu cum ca exista bine-merci multe orase cu transport in comun moca. Nu stiam asta, multumesc de pont.

Presupunand ca primarita chiar vrea sa dea din coatele populiste si sa faca figura asta cu transportul as avea o propunere, in cazul in care nu s-a gandit deja la ea, si anume sa ia ce e mai bun din ambele lumi, lumea mocangelilor (=transport gratuit) si lumea lui "daca vrei confort/calitate platesti".

Mai precis celebrul model freemium, acela de a oferi unele servicii de baza free si altele contra-cost, premium.

Gabriela Vranceanu-Firea, Elisabeth Kübler-Ross sau in drum spre acceptarea senina...

Vad ca noul primar ales al Bucurestiului, Gabriela Vranceanu-Firea a pus pe jar o parte din social media, in special pe cei care sunt inca blocati in primele stadii ale pierderii, stadii descrise atat de bine de Elisabeth Kübler-Ross: negare, furie, targuiala, depresie si acceptare.

Ca la orice pierdere semnificativa bucurestenii au inceput sa treaca prin toate. Eu am trecut prin 1. faza de negare in seara alegerilor, cand urlau exit-poll-urile pe strazi. Am zis la fel ca olteanul cand a vazut girafa "asa ceva nu exista". A doua zi, mai pe la cafeaua de dimineata sorbita printre dintii stransi mi-am facut check-in-ul, ca aveam bilet de avion peste cateva zile. A fost felul meu de a-mi exprima simbolic furia, deci am exprimat si 2. faza de furie. La mine 3. faza de targuiala a venit sub forma gandului pervers ca poate PNL-ul isi merita totusi soarta pentru toate curvasariile facute in ultimii 25 de ani. A pierdut primaria Bucurestiului, fief traditional al Romaniei libere de socialism de dupa '90.

Cum adaug brokeri noi in Metatrader?

Esti interesat de forex. Iti faci un cont demo la un broker de care ai auzit sau ti l-a recomandat cineva. Iti descarci terminalul de tranzactionare Metatrader4 (cel mai raspandit) si incepi si te joci cu contul tau demo. O vreme esti multumit. Insa la un moment dat, mai devreme sau mai tarziu iti va veni si gandul parazit "ce-ar fi daca mi-as face si un alt cont demo la un alt broker? S-or misca la fel?"

Dupa care, descoperi repede ca in lista cu optiuni din Metatrader nu ai decat optiunile setate de brokerul tau. 1-2 servere demo si 1-2 servere live. Atat. Dupa care vin noi intrebari "oare as putea sa instalez Metatrader de doua ori, in paralel? Nu se incurca unul pe altul?"

Bucuresteni, sa nu ne pierdem cu Firea

Cica maine este Duminica Orbului. Din nou. La fel ca si la alegerile din 1990, atunci cand romanii au votat pentru linistea lor. Liniste care ne-a adus pentru multi ani vizele pentru calatoriile in Occident, lefuri de 50 usd/luna, mineriade, miliardari de carton si multe alte aspecte nebanuite ale Linistii.

Artizanul-Sef al acelei linisti mormantale in istoria recenta a romanilor, cu voia dvs. ultimul pe lista traieste inca, netulburat de DNA sau constiinta. Ma rog, mai mult de DNA, ca la partea cu constiinta n-avem probleme serioase.

Deci maine e din nou Duminica Orbului si mergem din nou la vot. De data aceasta romanii s-au intrecut pe ei insisi. Daca in general alegatorii romani se ghideaza dupa principiul stramosesc al "raului cel mai mic" de data aceasta cred ca noi, romanii am trecut la next level.

Bodnariu se intoarce sau schimbarea schimbarii

Au inceput pe facebook sa se re-umezeasca la ochi etc tot felul de ingrijorati de soarta copiilor familiei Bodnariu. De data aceasta de placere.

Daca nu ati stat ascunsi sub o piatra in ultimele luni cu siguranta stiti povestea: unei familii mixte de ceva ultrareligiosi ,el roman, ea norvegianca, autoritatile pentru protectia copilului din Norvegia le-au luat cei cinci copii sub suspiciunea de abuzuri.

Luni de zile s-au inflamat romanii verzi pe motiv de cum au "rapit" autoritatile norvegiene niste copii romani. Mda, logica s-a introdus ca materie obligatorie in scoala dupa '90:

1. Autoritatile nu pot "rapi", ci cel mult retine/aresta/lua in custodie/etc,
2. copiii nu erau chiar romani, ci mai degraba norvegieni cu tata biologic roman (niste copii care vorbesc intre ei norvegiana, nascuti si care traiesc in Norvegia si merg la scoli norvegiene nu sunt chiar romani).

Forex, primul an

Acum vreun an un bun prieten mi-a transmis microbul forexului. Asa cum gripa se transmite prin stranut iar blenoragia prin iesitul la o bere cu colegele de munca, forexul se transmite prin prieteni.

Pe el il chinuia forexul de mai demult, nu intelegea nimeni ce se intampla cu el, se cam izolase, vorbea ciudat asa ca m-am gandit atunci sa il ajut si sa il inteleg macar eu. L-am inteles iar odata cu intelesul a venit la pachet si noul hobby, forexul.

Eu unul sunt genul care atunci cand imi place ceva acel ceva ma absoarbe cu totul. 16 ore pe zi, zi de zi, luna dupa luna. In cazul de fata insemnat citit ore in sir pe zi, vazut sute de ore de prezentari video cu creionul in mana etc. Ca sa imi iasa roboteii de trading pe care mi-i doream am invatat si un nou limbaj de programare, MQL, am mai citit si cate ceva despre economie, despre psihologia tradingului etc.

70 de ani de la executia Maresalului Antonescu

Astazi se implinesc 70 de ani de la executia Maresalului Antonescu. Sau asasinarea lui, daca consideram drept nelegitima puterea instalata in Romania care l-a ucis.

Unul dintre cele mai tragice personaje din istoria romanilor (ezit sa scriu "Romaniei" pentru ca astazi Romania nu mai este doar a romanilor...), controversat in timpul vietii, controversat dupa moarte, condamnat la uitare de oameni mici, romani sau venetici inainte de '89 si mai ales dupa.

Nu sunt nici istoric, nici militar asa ca n-am sa discut despre profesionalismul militarului Antonescu si nici despre calitatea deciziilor sale politice cat a fost la putere.

Ce este mai presus de orice tagada si rea-vointa este ca romanul Ion Victor Antonescu si-a iubit tara. Aia ciopartita, aia plina de straini, plina de politicieni corupti si in care domnea un rege-copil imbecil (care in final a si oferit-o pe tava rusilor fiind si decorat pentru asta de Stalin).

Mesterul Manole. Incercare a unei variante corecte politic.

Balada corecta politic pe care v-o propun incepe clasic cu Mesterul Manole, un constructor cu ceva aplecare catre alcool, narcisism si simpatii masonice. Mesterul Manole cu nevasta din dotare, Ana, simpla, mai de la tara, care ignora alunecarile bahice ale sotului stand acasa si crezand in misiunea sotului.

Dar cum sedentarismul nu face bine, sotia constructorului a inceput sa se ingrase. Iar constructorul mai din cauza alcoolului, mai din lipsa de buget a tot amanat momentul bodybuildingului nevestei pana cand intr-o dimineata privind-o cum dormea asa, dezorganizata in pat a avut inspiratia sa o masoare cu ruleta. Orice constructor are o ruleta pe noptiera. Daca n-are, nu e constructor.

Oua de criza

Anul acesta m-a prins Pastele intr-un loc fara aragaz. Exista doar un gratar electric pentru preparat un mic dejun al campionilor, mititei, ceafa de porc & alia. Plus micul fierbator de voiaj cu care imi fac ceaiul cel de toate zilele.

Mi-am dat seama ca ar fi primul Paste din viata mea in care n-as avea oua rosii. Decat, sigur, pe facebook, unde pozele cu oua rosii cred ca i-au marit factura la curent lui Zuckerberg cu 10% fata de o luna normala, dar sa ramanem ancorati in ouale offline. Rosii.

Syndicate content